Arhive pe etichete: La Nouvelle vague

Interculturalitatea: filmul în pictură

Cinemaul, o artă mult mai recentă decât pictura, a fost firesc și incontestabil influențat de aceasta în tematici, tehnici, mijloace artistice – chiar și în curente artistice. În timp ce pictura este o activitate de creație solitară, cinemaul presupune, cu rare excepții, o muncă colectivă, una coordonată, de colaborare.

Se pare că azi nu se prea poate stabili o ierarhie între formele de artă, deoarece (la fel ca în Științele exacte) fiecare din ele este un produs metis, interdisciplinar,societatea impunând încet, dar sigur interculturalitatea.

Aș începe cu ce este mai actual, mai puțin exploatat: Filmul în pictură

Ritmul vieții s-a schimbat, trăim febril, parcă ne-am grăbi mereu să ajungem undeva, să nu întârziem: unde?!  Această mișcare ar putea simboliza esența vieții contemporane surprinsă în artele vizuale (cinemaul modern și pictura modernă).

Jean Luc Godard – recunoscut ca unul din pionerii curentului La Nouvelle Vague – încearcă să pătrundă cu obiectivul într-un mod total … subiectiv în miezul picturilor.

Pasiune (1982) de  Jean-Luc Godard

1024px-El_Quitasol_(Goya)

Filmul prezintă  două narațiuni care se  întretaie, merg în paralel și se bifurcă:

 activitatea febrilă a  regizorului polonez Jerzy care lucrează la un film pentru televiziune intitulat Pasiune, dar este blocat din cauza bugetului depășit cu mult. El ar vrea să se întoarcă în Polonia să asiste la confruntările dintre Guvern și Mișcarea de Solidaritate.

 scandalul iscat în fabrică de tânăra muncitoare Isabelle care este concediată pentru agitație socio-politică.

x538

Jerzy devine tot mai agitat pentru că filmul în care a pus atâta suflet (și bani) nu încântă staff-ul, producătorul impunând o actriță surdo-mută pentru rol. Producătorul  va schimba locația  la Hollywood și amprenta originală de poezie a lui Jerzy se va pierde: gata cu însuflețirea cinematografică a picturilor!

Meritul filmului „Pasiune” care ne interesează în special, aici, este și abordarea unei pelicule care reproduce picturi celebre de Goya, Velasquez, Rembrandt sau El Greco.

Jean Luc Godard a făcut  deja apel la Velasquez în filmul „Pierrot nebunul” (1965), dar în „Pasiune” explorează diferite  moduri de lucru în cinema și pictură  în ce privește lumina, subiectul, emoția, metafora, munca de compoziție, aranjarea decorului.

Fiecare tablou reconstituit este însoțit de o partitură muzicală celebră care contribuie la exaltarea emoției:concertul pentru mâna stângă de Ravel, pentru Rondul de noapte a  lui Rembrandt  (în care Godard explorează resursele luminoase), Recviemul lui Mozart pentru Execuțiile din 3 mai1808, Maja dezbrăcatăPortret al familiei lui Carol al IV-lea, Umbrela de soare (metafore ale revoltei Isabellei contra patronatului) de GoyaIntrarea cruciaților în Ierusalim (apoteoza teatralizată și lirică a punerii în scenă) de Delacroix. 

Prise_de_Constantinople_par_les_Croisés_-_Eugène_Delacroix_-_Musée_Condé.jpg

Acest lirism muzical asociat cu arta vizuală impregnează imaginile lumii reale determinând estomparea graniței dintre real și imaginar. Îl amintesc cu încântare  pe cineastul Andrei Tarkovski, cu scenele picturale magice în Sacrificiul sau în Nostalgia:

nostalghia_oleg_jankovskij_andrei_tarkovsky_017_jp_by_eph_san1634-d7qoqkp

 

Reclame

Americano (2011)

Inaugurăm o nouă rubrică pe site-ul CeFilmeVad.Eu: Filmul zilei pe MUBI. Apropos de acest site, a cărui lansare am amânat-o pe sfârșitul lui iulie, are scopul de a vă oferi o versiune îmbunătățită a blogului CeFilmeVad.ro, ca să vă găsiți mai ușor filmul preferat.

Americano este scris, regizat și produs de Mathieu Demy (Martin), în care acesta joacă alături de Chiara Mastroianni (Claire) povestea unui cuplu parizian aflat în impas. La moartea mamei sale, Martin pleacă în LA, unde revede apartamentul copilăriei. Amintirile dau năvală, iar Martin va trebui să se confrunte cu trecutul, în încercarea sa de a trece peste durerea prezentului.

Americano.png

În film mai apar Geraldine Chaplin și Salma Hayek (Lola), iar co-producător este Agnès Varda, o personalitate reprezentativă a mișcării franțuzești La Nouvelle vague. Dacă vă descurcați cu subtitrarea în engleză, găsiți linkul aici.

În clipul de mai jos, Salma face un cover după Going To A Town, piesa lui Rufus Wainwright.