Arhive pe etichete: Gala premiilor Golden Globes

The H8ful Eight

M-am uitat la ultimul film al lui Tarantino recent, mirat că n-a luat decât un Glob. Siderat nu de film ori de scenariu, pentru că mă obișnuisem cu stilul ăsta de explorare a genurilor (din nou, western) încă de la Django Unchained.

Treaba e că și Tarantino se cam învățase cu el, chit că n-a recunoscut din prima, ba chiar a negat c-ar fi vorba de-un sequel. Abia ceva mai încolo, după ce-a lăsat bâta în baltă, realizând că personajele din Django nu intră în noua lui poveste (fiindcă au și personajele de ficțiune, mai ales după un film de succes, personalitatea lor), a recunoscut că ideea inițială venea din nuvela Django in White Hell. Adică un sequel, carevasăziq.

Așa că a luat-o de la-nceput, răscolind prin casete video și filme vechi cu cowboys și indieni. Adică nu, fără indieni, numai cowboys și evenual una bucată cow-woman, și i-a ieșit. Casete video și filme am văzut și noi, dar n-avem știința ‘mnealui de-a le-nghesui într-un film. Este acolo o linie subțire: câte clișee poate duce omul? Cinefil, necinefil sau necunoscut, care-i limita suportabilității? Cât durează pân-să te prinzi, ca la Django, că dialogurile alea banale, aparent clișeice, în care vorbele se leagă una de alta, ca zalele dintr-un lanț, fără vreo-ncercare de aluzie străvezie, sunt supra-realiste, totuși, că pică de-undeva din cer, ca zăpada pe deasupra personajelor înghesuite în trăsura cuminte – sau cuminți în trăsură?

hateful-eight

Prima ocheadă regizorală zace pe generic, scrisă cu fonturi faine, retro –the 8th film of Quentin Tarantino, The Hateful Eight – autoironie cât încape. De fapt, stabilisem că nu știm (noi) cât încape. Atâta doar că după fonturile western (parcă hand-made), cu numele actorilor – wow: Samuel L. Jackson, Kurt Russel, Jennifer Leigh, Tim Roooth – și după o cruce mare, admirativă, vin numele ălorlați, grămadă, cu fonturi comerciale din PC-ul meu și-al tău. După care vine o căruță – ultima spre Red Rock.

Este proiectat de vineri, 15 ianuarie, în cinematografe – unde merită văzut în formatul original de 70 mm, care nu intră în ecranele TV decât cu pierderi mari. Și-ar fi păcat să ratați experiența!

Reclame

Ce pronosticuri sunt la Globuri?

Așa cum ziceam pe-aici, nu prea se doarme bine noaptea asta, prima importantă pentru industria filmului de peste ocean. Spre deosebire de Oscaruri, Globurile acordate de Asociația presei străine de la Hollywood premiază și producțiile de televiziune, și acesta cred că este motivul pentru care merită să urmăriți ceremonia care va fi transmisă în direct de HBO Romania.

Cei care nu au postul în grilă pot accesa www.HBOgo.ro, unde se pot loga cu userul meu: mariusoliviu și parola: cefilmevad. Nu știu dacă funcționează pentru cei cu alt furnizor de internet decât RDS, dar puteți încerca. Din câte-mi amintesc, HBO nu limitează numărul de utilizatori pentru un cont, fapt de care unul din prezentatorii Oscar de anul trecut s-a amuzat, făcându-și public contul și parola, în direct. Eu nu-l folosesc, este plătit degeaba, așa că ar trebui să meargă – RDS l-a inclus anul trecut în pachetul obligatoriu HBO Max Pack, după ce l-a oferit o perioadă gratis.

Revenind la ceremonia din seara asta, pe care v-am lansat invitația să o urmărim și s-o comentăm împreună, după părerea celor din industrie, pentru cel mai bun actor se bat Leonardo DiCaprio (The Revenant) și Michael Fassbender (Steve Jobs). Cum la Globuri mai este activă distincția film dramă – comedie / muzical (și la Oscaruri exista o secțiune pentru comedie / muzical dar fiindcă nu se mai prea fac filme din genul musical, promovat la Hollywood, premiul nu se mai acordă), există și nominalizări pentru cel mai bun actor în film de comedie. Cu cele mai mari șanse este creditat aici Matt Damon pentru rolul său din Marțianul, deoarece presa bănuiește că la filmele în care au jucat Al Pacino (Danny Collins) și Mark Ruffalo (Infinitely Polar Bear) nu s-a uitat nimeni 🙂 Ca atare, contracandidații lui Matt Damon sunt Christian Bale și Steve Carell, protagoniștii filmului The Big Short. Tot o dublă nominalizare (două actrițe din același film) și pentru cel mai bun rol feminin din secțiunea dramă: Cate Blanchett și Rooney Mara, pentru rolurile din Carol, filmul care conduce în topul nominalizărilor, pentru 5 secțiuni.

Acesta concurează și pentru cel mai bun film în secțiunea dramă, într-o companie selectă: Mad Max: Drumul furiei, The Revenant: Legenda lui Hugh GlassRoom și Spotlight. Pentru cel mai bun film din secțiunea comedie / muzical Marțianul concurează cu Brokerii apocalipsei (traducerea pentru piața românească a filmului The Big Short), JoySpioana și O tipă… dezastru. Preferințele presei americane se îndreaptă spre The Big Short, întrucât The Martian nu pare corect încadrat, genul său fiind – cel puțin în intenție – SF; că a ieșit o comedie de film, asta este o altă poveste, care se datorează (autorului) cărții adaptate.

Totuși, așteptările sunt ca Ridley Scott, care s-ar fi-mpăcat cu fanii săi pentru acest film, după producții mai puțin reușite gen Prometheus și Exodus, să primească în sfârșit un premiu de consolare la Hollywood. Cam același gen de așteptări, poate și mai mari (pentru Oscar, chiar) sunt și în jurul premiului pentru cel mai bun actor. Dacă nu-l va lua Leonardo diCaprio, se va confirma teza cum că actorii frumoși nu iau premii, chit că Leonardo a mai luat Globuri de aur. Însă, așa cum am mai spus, Globurile sunt considerate mai mult o avanpremieră la Oscaruri – cel puțin în ceea ce privește industria filmului. Globurile sunt interesante pentru seriale, iar aici americanii, s-o recunoaștem cinstit, stau mai bine ca noi, europenii.

În paranteză fie spus, mie diCaprio nu mi se pare un frumos. Dacă în rolurile sale de debut mi se părea prea crud, și mai puțin credibil în Titanic, cu timpul actorul s-a maturizat și a-nceput să facă roluri bune. Cât privește partea cu frumusețea, nu sunt în măsură să mă pronunț și aștept opinii din partea cinefilelor!

Sursă foto: http://stirileprotv.ro/

Autor: http://mariusoliviu.wordpress.com