Arhive pe categorii: filme de Oscar

filme care au primit premiul Oscar

Steve Jobs 2015

Am văzut cândva filmul intitulat sobru ,, Jobs” cu drăguțul  Ashton Kutcher în rolul titular . Filmul a trecut cam neobservat deși este un biopic despre o personalitate importantă,  fondatorul celei mai bogate firme din Istorie care a adus lumii  printre altele Macintosh, NeXT, iMac, iPod, iPhone, iPad.…
Mi s-a părut  cu niscai calități cinematografice, dar, cu un scenariu mai degrabă didacticist, din care școlerii să afle pas cu pas cum umbla, ce (nu) mânca, cum înjura și cât de nesimțit fusese părintele Apple dând la o parte colegi și prieteni mai valoroși decât el, însușindu-și ideile acestora, cu care se putea mai încolo perfectiona , (re)inventa .
Și acum filmul ,,Steve Jobs ” în care mi-am pus speranțe, cu prea arătosul`telectual  Michael Fassbender în rolul lui Jobs, regia Danny Boyle, scenariul  lui Aaron Sorkin fiind adaptarea excelentei  biografii scrise  de  Walter Isaacson. Cam atât, chiar dacă filmul e curățel e departe de a fi un salt calitativ față de varianta cu Kutcher. Ingrediente bune, bucătăreasa slabă ! Regizorul nu a știut ,,cum să dreagă busuiocul” scris de Aaron Sorkin (care primise  Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat la filmul ..Rețeaua de socializare „) încât filmul rămâne sub așteptări, lipsit de nuanțări, de subtilități, de surprize , mai degrabă rezultând un film  de duzină.Cum să înțelegem personajele și  evoluția Apple dintr-un caleidoscop cu tăieturi din ziarele  Macworld  și Time, expediat în  mai puțin de un minut?  Rămâne un film în care Jobs ca părinte pică examenele de tată , în ciuda scenelor lacrimogene de certuri, împăcări.

Această prezentare necesită JavaScript.

Filmul ,,Steve Jobs”ne introduce în atmosfera febrilă a trei  evenimente esențiale din  cariera și (mai puțin) din viața  lui Jobs, fiecare cu momentele sale de pregătire, tensiuni, trădări, emoții, drame, reușite ale companiei de produse electronice Apple Inc ale cărei baze au fost puse în 1976 de  Steve Jobs și Steve Wozniak  : Macintosh,  NeXT,  iMac.  Chiar dacă așteptam ceva mai mult, mai sofisticat? de la un film despre una dintre cele mai importante personalități a tehnologiilor moderne, filmul nu e rău pentru că îl putem cunoaște cumva pe acest geniu megaloman, oportunist , egoist care avea totuși o inimă, prietenia tandră pentru Steve Wozniak pe care-l trădează că așa ,,trebuie”, recunoștința față de Joanna Hoffman poate singura persoană care l-a înțeles și sprijinit și sigur singura femeie pe care a stimat-o,  poziția delicată față de-John Sculley, CEO al Apple, omul care în mai multe ocazii l-a salvat dar l-a și concediat !Sunt convinsă că Steve Jobs a fost un om foarte complex și complicat, cu momentele lui de visare și iubire .
În loc să surprindă aspecte esențiale din lupta lui Jobs cu problemele și provocările personale ne scufundăm într- un ghiveci convențional, mustind de patos,de scene care iau o turnură ridicolă pe caracterul infect al  IT-istului, din care reiese că era un uzurpator megaloman , perseverent ,cu o capacitate incredibilă de a hipnotiza interlocutorii ?!
Alegerea scenaristului de a ne face să-l cunoaștem pe Jobs prin prisma culiselor de la grandioasele prezentări mondiale și în premieră ale noilor produse, împreună cu colegii, patronul, fosta iubită și fiica sa, intrările / ieșirile furioase din lojă sunt scene absolut teatrale.
Doar prezentarea părții întunecate a personajului îi minimalizează contribuția vizionară și comercială, care ne-a adus în buzunare telefoane inteligente,tablete ,internetul ,muzica,stirile, totul la purtător. Da , era numit regele consumerismului, pentru el a consuma, a cumpăra însemna progres!
Nu au fost abordate multe aspecte legate de modul în care a fost conceput Apple  sau dezvoltarea numeroaselor echipamente ale  companiei. Un film printre filme: nu  este o biografie edificatoare, nu e o documentare pentru specialist și mai puțin pentru începători în ale information technology. Chiar și titlul filmului e lipsit de cea mai modestă fantezie
Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun scenariu
2016 · Aaron Sorkin
Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar
2016 · Kate Winslet
Premiul BAFTA pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar
2016 · Kate Winslet
Premiul Satellite pentru cel mai bun scenariu adaptat
2016 · Aaron Sorkin
Anunțuri

Nu știu cum de-am sărit acest film care făcuse destule valuri în sezonul premiilor de anul trecut: fie că a scris (sau speram să scrie) altcineva despre el, fie c-au fost alte filme care m-au interesat și n-am avut timp să-l văd. Brooklyn (2015) rulează zilele acestea la HBO și am apucat să-l văd pe bucăți: întâi finalul (cel mai important dintr-un film), condus cu o mână sigură de regizorul John Crowley și jucat impecabil de Saoirse Ronan, marea speranță a cinematografiei (americano-)irlandeze.

Odată văzut finalul, motivația de a urmări și restul filmului dispare, că și cum ai începe o carte de la coadă la cap. Ori, dimpotrivă, îl poți urmări ca un obiect artistic, ceva mai mult decât o simplă ecranizare a firului epic. În cazul lui Brooklyn (știind ce știe protagonista), persistă întrebarea: De ce-ar mai juca ea tot acel joc? din moment ce știa că se va întoarce acasă, la noua ei casa, pe continentul de unde venise doar pentru o scurtă perioadă. În favoarea sa stă faptul că răspunsul nu este atât de simplu, Brooklyn (2015) nefiind despre alegeri, așa cum e prezentat pentru a spori curiozitatea cinefilului, nici (doar) un film despre revenirea acasă, ci unul despre confirmări (dacă mai era cazul) – despre a doua plecare de acasă.

Călătoriile nu sunt nici acum, în secolul vitezei, și erau cu atât mai puțin la mijlocul secolului trecut, ceea ce par. Odată ajuns într-un loc – cum sunt cele din trecut – acesta revine înapoi în forță, mânat de nostalgii. Iar protagonista nu se poate abține să nu afle cum ar fi fost dacă lucrurile ar fi mers bine în Irlanda și n-ar fi fost nevoită să plece pe alt continent pentru a-și găsi o slujbă și o familie.Spre norocul lui Eilis, viața bate atât filmul, cât și fantomele imaginației sau iluziile noastre, așa că un mic incident o ajută să se rupă (iar) de trecut și să plece (iar) de acasă, ca să revină senină la noul său cămin de peste mări și țări.

Forushande (2016)

The Salesman este un film care a intrat discret în ianuarie, fără prea mult tam-tam, în cinematografele din România. Nici nu era cazul, deoarece are deja pe afiș două premii la Cannes (pentru scenariu și cel mai bun actor în rol principal), unde a concurat și pentru Palme d’Or. A mai fost nominalizat pentru cel mai bun film străin la Globurile de Aur și la Oscaruri, unde cred că va câștiga. Un motiv în plus – după calitatea scenariului – este și faptul că actorii din film joacă într-o cunoscută piesă a dramaturgului american Arthur Miller. Cu această nominalizare (după ce mai primise una și în 2012 pentru tulburătorul A separation), cineastul iranian Asghar Farhadi se adaugă unei lungi dar selecte liste

a regizorilor străini (21 la număr) cu peste 2 nominalizări la Oscar la activ:

farhadi.jpg

Vittorio De Sica (1 nominalizare, 1 premiu, alte 2 onorifice), René Clément (1 nominalizare, 2 premii onorifice, Akira Kurosawa (2 nominalizări, 1 premiu, 1 premiu onorific), Fons Rademakers (1 nominalizare, 1 premiu), Claude Lelouch (1 nominalizare, 1 premiu), Jiří Menzel (1 nominalizare, 1 premiu), François Truffaut (2 nominalizări, 1 premiu), Luis Buñuel (2 nominalizări, 1 premiu), Moshé Mizrahi (2 nominalizări, 1 premiu), István Szabó (3 nominalizări, 1 premiu), José Luis Garci (3 nominalizări, 1 premiu), Denys Arcand (2 nominalizări, 1 premiu), Pedro Almodóvar (1 nominalizare, 1 premiu), Giuseppe Tornatore (1 nominalizare, 1 premiu), Jan Svěrák (1 nominalizare, 1 premiu), Régis Wargnier (1 nominalizare, 1 premiu), Nikita Mikhalkov (2 nominalizări, 1 premiu), Ang Lee (2 nominalizări, 1 premiu), Caroline Link (1 nominalizare, 1 premiu), Susanne Bier (1 nominalizare, 1 premiu), și Michael Haneke (1 nominalizare, 1 premiu).

Dacă va și câștiga în acest an, Farhadi va intra pe o listă și mai selectă de cineaști care au câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film străin de mai multe ori (nu doar o singură dată). Această listă include până acum doar trei nume: Federico Fellini (4), Ingmar Bergman (3) și Carlos Saura (3). Mai multe despre film, aici.

De prin La La Land

În timp ce luam bilete la filmul „La La Land”, m-a atenționat Maria:
– Uite, The Great Wall, un alt film despre chinezi în care apar americani
La care tipul cu biletele:
– Să știi că e foarte tare, gen 300.
Publicitate de cinema de mall, am fost dat pe spate.
the-great-wall
Ajunși în sala de cinema, am asistat la primul muzical văzut pe marele ecran – nici unul dintre noi nefiind mari iubitori de acest gen. Ne-au împins de la spate recenziile pozitive şi topurile de anul trecut ce-l puneau în poziţii fruntașe. De-obicei filmele de Oscar la noi rulează târziu, spre februarie, când are loc marea festivitate. Se pare că a fost o premieră din multe puncte de vedere, dar un lucru a fost cert: am dat peste un film excelent care s-a desfășurat cu patos.
la-la-land-ryan-gosling-emma-stone
Filmul cântat a mers întotdeauna cu sezonul iernatic, un pic de muzică, de această dată jazz, reușește să-ţi încânte urechile, iar dansul să-ţi facă privirea să tresalte. Ryan Gosling şi Emma Stone fac o pereche perfectă pentru a scoate la suprafaţă romantismul unui trecut glorios: Hollywood-ul de altădată şi muzica jazz.

Scris de Piratul Cinefil. C-o altă recenzie se screme Marius aici.

Nominalizări Oscar 2017 în La La Land

A 89-a Gală a premiilor Oscar va avea loc pe 26 februarie la Dolby Theatre din Los Angeles și va fi prezentată de Jimmy Kimmel. Favorit este musicalul ce-i poartă numele în titlu, și anume LA LA Land, acesta strângând nu mai puțin de 14 nominalizări, un număr record în istoria Oscarurilor.

Nominalizările s-au făcut în acest an prin intermediul unei prezentări AMPAS, folosind streaming-live global, difuzat pe site-ul oficial al Academiei americane de film, platformele Oscar.com, Oscars.org, în conjuncţie cu transmisiuni prin satelit preluate de posturile TV locale, ca şi de cele mari gen ABC.

La categoria cel mai bun film au fost nominalizate :

  • Arrival
  • Hacksaw Ridge
  • Hidden Figgures
  • Lion
  • Moonlight
  • Fences
  • Hell or High Water
  • Manchester by the Sea
  • La La Land

La categoria cel mai bun actor în rol principal au fost nominalizaţi:

  • Casey Affleck („Manchester by the Sea”),
  • Andrew Garfield („Hacksaw Ridge”),
  • Viggo Mortensen („Captain Fantastic”)
  • Denzel Washington („Fences”)
  • Ryan Gosling („La La Land”)

La categoria cea mai bună actriţă în rol principal au fost nominalizate:

  • Isabelle Huppeert („Elle”)
  • Ruth Negga („Loving”)
  • Natalie Portman („Jackie”)
  • Emma Stone („La La Land”) şi
  • Meryl Streep („Florence Foster Jenkins”).

Meryl Streep a devenit astfel actorul cu cele mai multe nominalizări individuale la Oscar din istorie

La categoria cea mai bună actriţă în rol secundar au fost nominalizate:

  • Viola Davis („Fences”),
  • Naomie Harris („Moonlight”),
  • Nicole Kidman („Lion”),
  • Octavia Spencer („Hidden Figures”)
  • Michelle Williams („Manchester by the Sea”).

La categoria cel mai bun actor într-un rol secundar au fost nominalizați:

  • Mahershala Ali („Moonlight”),
  • Jeff Bridges („Hell Or High Water”),
  • Lucas Hedges („Manchester By The Sea”),
  • Dev Patel (”Lion”)
  • Michael Shannon („Nocturnal Animals”).

La categoria cel mai bun film străin au fost nominalizate filmele:

  • „Land of Mine” (Danemarca),
  • „A Man Called Owe” (Suedia),
  • „The Salesman” (Iran) – dublu premiat la Cannes
  • „Tanna” (Australia)
  • „Toni Erdmann” (Germania) – coproducţie românească (Ada Solomon)

La categoria cel mai bun regizor au fost nominalizaţi:

  • Denis Villeneuve („Arrival”),
  • Mel Gibson („Hacksaw Ridge”)
  • Kenneth Lonergan („Manchester by the Sea”)
  • Barry Jenkins („Moonlight”)
  • Damien Chazelle („La La Land”)

Citiți lista completă a nominalizărilor pe situl cefilmevăd.ro