Arhive pe categorii: crime

Gukoroku – ,,Urmele păcatului ” 2017

Filmul  ,,Gukoroku – Traces Of Sin”   a fost prezentat la ediția din 2017 a Festivalului de cinema  japonez contemporan, Kinotayo. Este un thriller captivant, primul lung –metraj al  realizatorului  nipon  Kei Ishikawa.  Filmul este ecranizarea liberă după  romanul  lui Tokuro Nukui .
Este cam dificil să prezint filmul doar printr-un sinopsis , având în vedere că va trebui să ne descurcăm cu mai multe fire narative, de pe mai multe trasee temporale , tot mai  problematice. .

Personajul principal este într-un fel Tanaka (Satoshi Tsumabuki), jurnalist de investigație al unui săptămânal care  îl convinge pe redactorul șef  să-i permită  să  facă un reportaj despre o triplă  crimă neelucidată , fapt care duce la redeschiderea anchetei. Este vorba despre uciderea brutală , cu un an în urmă, a unui om de afaceri de succes, a frumoasei sale soții și a fetiței lor  adorabile.  Jurnalistul interoghează pe câțiva apropiați de-ai familiei căzute victimă și află că aceasta nu dusese deloc o viață exemplară. Și așa vom  descoperi că  fiecare personaj este mai sumbru și mai complex decât părea , fiecare  ascunzându-și bine  viciile (de unde titlul filmului), un tablou extrem  de pesimist al societății tokyote . Viața personală a lui Tanaka  este destul de încărcată , el traversează o perioadă dificilă  pentru că sora lui, Mitsuko (Hikari Mitsushima), a fost recent arestată și  închisă pentru  abuzarea copilului ei.

Această prezentare necesită JavaScript.


Pe măsură ce urmărim filmul  devenim tot mai curioși să aflăm mai multe despre Tanaka . În  final rămânem perplecși când  vom afla adevărul și răspunsul la întrebare …Kei Ishikawa ne dezvăluie concurența nemiloasă dintre diferite clici și ierarhii sociale în clasele mijlocii considerate respectabile , expunându-ne  lumea violentă a elitismului  care se ascunde în spatele fațadei zâmbitoare a societătii japoneze.
Ambianța filmului este sumbră, ca  privirile  înghețate ale unor figuri cărora le-au fost sparte măștile. Chiar  dacă scenariul este deconcertant, filmul excelează prin calitățile sale vizuale & prin contraste  (adesea personajele sunt filmate în semiobscuritate, din spate).

Anunțuri

„Crooked House” 2017

Filmul Crooked House” este tradus la noi inexact „Crima din căsuța strâmbă” , deoarece căsuța pare mai mult un castel /conac și că lucrurile decurg aici foarte strâmb nu justifică minimalizarea clădirii nici folosirea unei metafore cam strâmbe și ea. Această casă în stil atipic ar putea fi interpretată drept ,,căminul chircit/gârbovit” de răutate, intrigi, izolare, îmi pare  mai sugestiv.

Totul este bizar în această casă, mai ales relațiile între personaje (tatăl Sophiei este medievist și a scris un singur scenariu pentru un film în care ar fi jucat soția, dar nimeni nu citește „partitura”  nimeni nu e curios cum merge interpretarea Magdei), mobíluri, alibiuri, duplicități, secretomanie vs. extrovertire. Aveam mari așteptări de la film în sensul atmosferei epocii,  atmosferei familiale, intrigii – a cărei mare maestră a suspansului Agatha Christie (filmul fiind adaptarea după romanul cel mai sumbru din cariera ei, cu titlul omonim) nu prea dezamăgeste.

Filmul are practic Emoji două vedete+un protagonist : pe fetița de 12 ani, Honor Kneafsey care o joacă pe Josephine cea precoce, minunat interpretată și pe mătușa Edith, interpretată de Glenn Close care la vârsta ei a reușit să fie o tipă cool  plină de viață și cu replicile la ea. Ar mai fi detectivul Charles Hayward, jucat de Max Irons, fiul renumitului  Jeremy Irons, care are privirea blazată a tatălui său, ceea ce i se potrivește pentru rolul tânărului dezamăgit care a ajuns din ambasador în Cairo, un simplu detectiv, cel care trebuie să se confrunte cu aroganța și respingerea pe care o suferise în trecutul apropiat din partea acestei bizare familii de bogătași. Charles nu a fost prea eficace, ce să mai spun de poliție! În final rufele murdare  sunt spălate în familie.

În 2011 s-a încercat prima adaptare a romanului ,,Crooked House” (unul din cele două romane ( & ,,Ordeal by Innocence”) ale Agathei Christie, pe care scriitoarea le consideră cele mai bune romane de suspans din cariera ei) în regia americanului Neil Labute, având în casting pe Gemma Arterton, Matthew Goode, Gabriel Byrne  , Julie Andrews . Adaptarea fusese scrisă de scenaristul serialului „Downton Abbey”, Julian Fellowes.

Proiectul nu s-a concretizat până în 2017 când  scenariul, remaniat  și cu contribuția lui Gilles Paquet-Brenner și Tim Rose Price, servește  filmului regizat  de Paquet-Brenner. Scenografia  fără a fi impresionantă reușește să recreeze atmosfera ,,so british,” prin decoruri, costume și morga  Emojipersonajelor.

Sinopsis

Acțiunea filmului se desfășoară în  Londra  și împrejurimi, în toamna anului 1947. Trei generații ale  familiei Leonides, englezi de origine greacă , locuiesc împreună într-o casă mare bizară, a  cărei conducere despotică este asigurată de întemeietorul clanului, milionarul  Aristide care a emigrat din Smirna  în Anglia. Cea de-a doua soție, Brenda, fostă dansatoare de cabaret este cu cincizeci de ani mai tânără. Bătrânul este găsit mort, otrăvit cu un medicament contra glaucomului. O moștenire considerabilă dă peste cap tot… familionul. Nepoata lui, Sophia, merge să  solicite ajutorul  detectivului  Charles Hayward  cu care avusese în trecut o relație de iubire terminată  brusc .
 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Distribuția  Max Irons :   Charles Hayward , Stefanie Martini : Sophia, Christina Hendricks : Brenda, Gillian Anderson : Magda, Glenn Close : Lady Edith,  Terence Stamp : inspectorul  Taverne,  Amanda Abbington : Clemency Leonides,  Christian Mckay : Roger Leonides, Julian Sands : Phillip Leonides,   Honor Kneafsey : Josephine.

Muzica originală a filmului este compusă de Hugo de Chaire.

The dinner 2017

,,The  dinner”  este  cea mai recentă adaptare a best-seller-ului cu același titlu al scriitorului olandez Herman Koch. Filmul prezintă evenimentele unei seri în care este concentrată  o dramă familială.
 
Atenție,spoiler!
Patru personaje de condiție intelectuală și pecuniară undeva peste medie se întâlnesc pentru cină într-un restaurant de ,,fite”, la invitația insistență a unuia dintre ei, congressman-ul Stan Lohman. Conversația debutează cu  banalități cotidiene condimentate cu atitudinea hirsută a lui Paul, fratele mai mic a lui Stan, profesor de istorie ,un tip ciudat, chițibușar, sarcastic care își invidiază fratele pentru orice:că a fost cel mai iubit fiu, că s-a realizat  în politică așteptând rezultatul voturilor pentru a deveni guvernator, că a ,,consumat”câteva femei arătoase și rasate ,că pe lângă cei doi copii ai săi a adoptat un copil african ,un tip de succes, plin de viață. Discuțiile iau o întorsătură pigmentată cu înțepături reciproce între frați, între soțiile lor( și între toți, culminând odată cu dezvăluirea motivului ( despre care unii dintre ei erau informați,alții nu știau cine și cât adevăr știe) acestui dineu. Copiii lor, care nu le făcuseră până atunci greutăți prin comportament , iată , au făcut o faptă gravă, ireparabilă:au chinuit , au dat foc unei vagaboande bătrâne,care dormea într-o cabină telefonică și au postat filmulețul pe facebook.Batrâna a fost găsită moartă ! Părinții au aflat pe căi diferite despre aceste fapte,dar Paul și soția sa ,Claire , sperau că tăcerea e de aur, deși fiul lor, Michael a fost capul răutăților.Stan și-a convocat rudele pentru a hotărî împreună cum să-i determine pe copii (participase și fiul său Rick) să se autodenunțe ( Beau,fiul său adoptat a văzut scenele dar nu s-a implicat și i-a povestit tatălui ce se întâmplase).
O poveste aparent simplă, dar cu implicații profunde morale, sentimentale, psiho-sociale. Puneți-vă  în situația acestor părinți. Cum se poate manifesta  dragostea părintească atunci când copilul comite ceva foarte grav și ireparabil și depinde de voi viitorul lui? Ați mușamaliza totul pentru a-l scăpa pe copil de urmările unor fapte incredibile,lăsându-l să fie măcinat toată viața de o conștiință încărcată? Ați contribui la dezvăluirea faptei cu riscul de a-și petrece tinerețea în închisoare?*Care va fi prețul tăcerii, care acela al denunțului ? În ambele cazuri familia și mai ales copiii vor avea de plătit scump și…cum își vor judeca copiii părinții,oricum ar proceda,că au fost nepăsători, neputincioși, egoiști ?Câte fapte odioase sunt puse pe umerii altora sau îngropate în uitare chiar si pe motive frivole,să nu afle ceilalți:șefi,vecini, părinți, cei din cercurile pe care le frecventăm.

Această prezentare necesită JavaScript.

Scenariul deși are la bază un subiect foarte complex nu reușește să construiască suspansul așteptat pentru că prea desele flash-back-uri ,uneori prea lungi, devin obositoare, la fel și Paul, pe care doar soția răbdătoare pe care a îngrijit-o când avusese cancer, îl poate suporta și din recunoștință ,
Regizorul Oren Moverman
Distribuția: Richard Gere, Laura Linney,  Rebecca Hall , Steve Coogan

All Good Things – 2010

Încă o dată  realitatea depășește ficțiunea ! Un caz de-a dreptul cutremurător, acela a lui  Robert Durst, născut în 1943 (în filmul ,,All Good Things” se numește  David Marks– în interpretarea lui Ryan Gosling, pe-atunci în vârstă de 30 de ani) , un tânăr bogat (fiul magnatului în imobiliare, Seymour Durst) care este suspectat în 1980 de triplă omucidere a făcut vâlvă în istoria New York-ului pentru că nu a fost rezolvat nici până azi, deși relațiile  inculpatului cu victimele  fuseseră apropiate:soția,  cea mai bună prietenă a tipului, jurnalistă și scriitoare, un vecin . Robert Durst a fost diagnosticat  schizofren de către medici (de fapt și mama lui avusese  probleme de labilitate psihică: s-a sinucis aruncându-se de la etajul șapte al reședinței familiale, pe când Robert avea doar 7 ani!). Implicațiile acestuia în cele trei crime nu au fost dovedite decât la 5 ani după  ce filmul ,,All Good Things” rulase în cinematografe.

PS
In anul 2015 Robert Durst este de acord să filmeze pentru documentarul  ,,The Jinx”,  de la HBO. La final merge la toaletă și uită că are microfonul deschis.  Sambătă, 14 martie  2015 e arestat. A fost reținut  tocmai când se pregătea să fugă în Cuba. A fost ridicat dintr-un hotel, având asupra sa un pistol de 38 mm și acte false.  Duminică, 15 martie, documentarul e difuzat și întreaga lume află grozăvia : bogătaşul Robert Durst a recunoscut din greşeală că a ucis două femei şi a tăiat în bucăţi un vecin Emoji

http://stirileprotv.ro/stiri/international/detalii-socante-in-cazul-milionarului-din-sua-acuzat-ca-a-ucis-trei-oameni-robert-durst-se-pragatea-sa-fuga-in-cuba.html

jinx
Filmul ,, All Good Things „ este un follow-up al documentarului ,,Capturing the Friedmans(2003) în regia  lui Andrew Jarecki
Documentarul ,,Capturing the Friedmansprezintă pe Friedmani, o familie aparent obisnuită de evrei educați și  înstăriti, a cărei viată este  întoarsă pe dos după ce capul familiei, Arnold, și cel mai tânăr dintre fii , Jesse,  sunt acuzați de  pedofilie și de o serie de crime  înfiorătoare. 

Acest documentar a lui  Andrew Jarecki a fost considerat tendenționist, deoarece inculpații și-au clamat nevinovăția și mai ales după  sinuciderea  în pușcărie a lui Arnold Friedman , realizatorul, se pare, a luat-o pe panta subiectivismului.
Și cum asemănări și coincidențe sunt frecvențe în viață, Andrew Jarecki a găsit o altă sursă reală  în care inculpatul nu poate fi  ,,dovedit” desi probe indirecte duc la el ca autor a trei crime. Cu filmul ,, All Good Things”,  documentaristul  Andrew Jarecki ( ,,Capturing the Friedmans „) își face intrarea în cinemaul de  fictiune.

Această prezentare necesită JavaScript.


Filmul ,,All Good Things” este inspirat de viața lui Robert Durst (cum am precizat la începutul comentariului )  fiul înstărit al unui mogul într-ale imobiliarelor din New York. Durst a fost suspectat, dar niciodată condamnat pentru uciderea soției sale Kathleen McCormack , care a dispărut în 1982, însă nu a fost găsită niciodată,a prietenei lui  Susan Breman  și a vecinului său Morris Black ( imediat după crimă, Durst s-a mutat în Texas, unde a pretins că este o femeie mută, cu numele de Dorothy Ciner ) Se spune că Lumea-i mică, dar nu atunci când cauți acul în carul cu fân, ca și pe Elodia noastrăEmoji
Scenariul original a fost gândit de Jarecki  împreună cu Marc Smerling și Marcus Hinchey și a fost scris de Smerling și Hinchey.
“In construcția filmului am folosit câteva dintre elementele extraordinare din cazul lui  Durst pe post de schelet și inspirație pentru această dramă despre dragoste și  obsesie. Pentru că e imposibil să știm exact ce s-a întâmplat, nu am încercat să transpunem istoria cazului, ci am încercat să capturăm emoția și complexitatea acestui mister nerezolvat care a fost ținut departe de ochii publicului ani de-a rândul.” a declarat regizorul Andrew Jarecki.

The Poughkeepsie Tapes 2007-2017

The Poughkeepsie Tapes  este un film care a  fost terminat în 2007 și a cărui distribuție în sălile de cinema a fost interzisă. Timp de câteva zile a fost proiectat ,pe ascuns,  în cluburi particulare, ca , mai apoi, să zacă un deceniu, până când zilele acestea s-a scos un DVD   în octombrie 2017 de Scream Factory, ocazie cu care m-am gândit să vă informez de existența lui.  Filmul a fost interzis din cauza unor imagini horror cutremurătoare,  de o cruzime insuportabilă și cu cele mai inimaginabile perversiuni  sadice. Greu își poate imagina spectatorul că nu asistă la un snuff*, fapt care are un impact emoțional care poate avea efect traumatizant  asupra  psihicului. Filmul este reușit din punct de vedere tehnic și artistic si-mi pare nedrept că a stat pe butuci atâta vreme, când ziua în amiaza mare rulează, la televiziuni , bine mersi  , filme odioase sub diverse forme!

*snuff -filmarea pe viu a unor torturi, crime, execuții; nu s-a putut demonstra dacă filmele sunt înscenate sau reale, dar, presupușii autori fiind  psihopați,criminali în serie,teroriști,nu se exclude această ipoteză.

Acest  horror scris și regizat de  John Erick Dowdle are un stil combinat de pseudo-documentar  cu found footage* tot mai des folosit, mai ales în filmele horror !

*found footage – termen  englezesc  care desemnează  reciclarea de pelicule cinematografice și de benzi video  în scopul de a crea o altă poveste, un alt film și pentru a induce impresia de  bază documentară .

Această prezentare necesită JavaScript.

Sinopsis

În orășelul Poughkeepsie poliția descoperă într-o casă abandonată lucruri îngrozitoare, printre care câteva sute de casete video care conțin un fel de jurnal  intim al unor răpiri, torturi, crime dintre cele mai oribile,mutilări post-mortem și o ladă  în care este  închisă o fată despre care se credea de câțiva ani că a murit.
În jurul acestor obiecte se declanșează o anchetă  de anvergură,iar spectatorii vor afla   adevărate istorisiri din ziare vechi, fragmente din jurnale cinematografice ,emisiuni televizate , interviuri cu aparținătorii victimelor.
Sarcina  anchetatorilor se vede anevoioasă, dat fiind că apar cronologic pe casete, crimele și victimele, doar că nu se știe dacă e vorba de un criminal în serie sau de doi, deoarece  modus operandi  se schimbă des, locațiile idem,se deghizează , trece la alt tip de victime și e greu de stabilit  profilul criminalului  (criminalilor)  în ciuda numeroaselor detalii sordide cu caracter inedit deoarece chipul criminalului este mereu mascat. Finalul filmului ne aduce condamnarea la moarte a presupusului criminal ,  dar , după genericul de la  sfârșitul  filmului ,  vine dușul rece!