The Wandering Earth (2019) – și chinezii fac SF-uri

Și, de când au reintrat în cursa spațială, se pare că au tupeu și le fac chiar bine. E clar din star că o să asiști la ceva epopeic: pe ecran apar câteva logo-uri de studiouri comuniste, apoi Alibaba Pictures și Neftlix, care n-a ratat ocazia să-l cumpere. Premiza este una plauzibilă: acțiunea se derulează în cursul unui proiect epopeic din viitorul apropiat.

w1Spre 2500, Soarele moare, dar la început nimănui nu i-a păsat de dezastre, până când bulgărele s-a rostogolit și toți oamenii au fost prinși în el. Cu 100 de ani înainte ca Soarele să se dilate complet și să cuprindă Pământul, ei decid că ar putea muta planeta într-un alt sistem solar. Interesantă soluția SF-istă găsită de chinezi și pusă în spinarea Guvernului mondial (sub egida ONU): în 10.000 locuri de pe Terra sunt amplasate motoare.

În avangarda planetei plimbărețe navighează o altă Stație spațială internațională, numită și de navigare. Câteva detalii reușite pe repede-înainte: din cauza exploziilor solare, nivelul mării scade, au loc furtuni și deplasări de falii tectonice, se pierd recolte și dispar specii, iar atmosfera de pe Terra se răcește. Din cauza schimbărilor climatice, rămân în viață doar 3.5 miliarde de locuitori.

Mai departe e nițică propagandă: chinezii sunt bine (excesiv chiar) organizații, pe stația spațială internațională se înțeleg cel mai bine cu rușii, știu istorie (de ce nu e voie cu votcă încă de pe vremea lui Gagarin) și nu se lasă conduși de roboți. Dincolo de toate astea, anul 2500 (când Terra trece pe lângă Saturn) aduce pericole neașteptate, iar tineretul rebel e singura soluție pentru supraviețuirea umanității.

Îmi imaginez cu câtă satisfacție l-au urmărit tinerii chinezi ieșiți la mall în weekend, alături de pungi de pop-corn și Coca-Cola. Poate și o pizza după film, timp în care l-au comentat amuzați. SF-ul chinezesc a ieșit bine, și s-ar putea să-și recupereze investiția de 48 de milioane USD. Producătorul filmului, Gong Ge’er, are o apariție cameo ca polițist.

Cât despre aspectele tehnice, a se scuti: chinezii întâi scot produsul, apoi îl lansează pe piață. CTC-ul e ultima lor grijă, iar partea științifică este expediată în 15 secunde (vezi de la minutul 4:00) cu zero calcule apropo de energia necesară mutării Terrei de pe orbita sa din jurul soarelui. Apoi, traiectoria urmată sau cum se va opri el când va ajunge la destinație (ajunge să deccelereze timp de 700 de ani?) sunt detalii.

w2

Proiectul Terrei călătoare presupune propulsarea planetei la 4,2 ani-lumină, iar călătoria va dura 2.500 ani. Finalul este unul hiperbolic și încearcă să vină cu detaliile tehnice lipsă: abia după ce chinezii ne scapă de pericolul Pluto, datorită Stației spațiale internaționale de navigare aflate cu 100.000 km în față, aflăm și etapele proiectului, care sunt nu mai puțin de cinci.

Aflăm din nou de cele 10.000 de motoare dublate de 10.000 de orașe adăpostite sub ele, apoi motoarele de torsiune amplasate la Ecuator… Sper să nu-l vadă și primarul Emil Boc, care a licitat anul ăsta o reparație de pod, un pasaj la nivel sau o supra-traversare de cale ferată (nu contează, să fie primite!), centura metropolitană și trenul urban, bașca metroul. Un motor de propulsie a Terrei construit deasupra Clujului s-ar înscrie numai bine în șirul ăsta – și, în plus, ar pune orașul pe harta lumii. Definitiv!

Reclame

Un comentariu la &8222;The Wandering Earth (2019) – și chinezii fac SF-uri&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.