,,Contractul desenatorului „( The Draughtsman’s Contract ) Atenție,spoiler!

Filmul excentricului  regizor  Peter Greenaway  ,, Contractul desenatorului ( The Draughtsman’s Contract )” face parte din filmele care trebuie văzute cel puțin de două ori pentru a-i  înțelege  miza și  semnificațiile .
Filmul prezintă  aristocrația  britanică  din sec. XVII- lea,  trufașă,  vicioasă și lipsită de orice norme morale.

Atenție, spoiler!

Vara anului  1694 . Domnul  Neville,  un pictor  peisagist  frumușel,  tânăr și  arogant  este angajat de  doamna Herbert, soția unui  bogat  proprietar de pământ, să schițeze 12 tablouri cu moșia soțului ei  (un bogătaș care-și iubește moșia  mai  mult  decât  pe  propria soție) , sub pretextul că vrea să-i ofere consortului  un cadou de  împăcare  când  se va întoarce acasă. Contractul  semnat  se extinde  dincolo  de  cazare,  bani și  desene, oferindu-i  artistului  relații  intime cu soția și  fiica moșierului.  Domnul  Neville va descoperi  prea târziu  dedesubturile  acestui  contract  pervers  dar  prea avantajos.
Artistul  își  stabilește locul de unde va schița  fiecare tablou,  pretinzând ca nimeni  să nu apară în peisaj cât timp  lucrează , pentru a nu  conturba sau  modifica scena ; de fiecare dată când reia lucrul  vrea să găsească  totul  identic : la aceeași  oră, aceeași  lumină.  În ciuda precauțiunilor,  el va  observa cu  perplexitate câte un element străin care s-a strecurat în peisaj.  La început vrea să înlăture  aceste mici  diferențe  dar, apoi , intrigat  de faptul că ele  ar  putea  semnifica  ceva, se  hotărăște să  le integreze  în desene.  Doamna Talmann,  fiica  familiei Herbert  face  un al doilea  contract  în care ea  plasează  indicii pentru a-l zăpăci și mai mult pe Neville.  După ce tablourile  sunt  terminate, contractul expirat,  pictorul trebuie să plece,  fără a fi  aflat reacția  domnului Herbert  la vederea desenelor.  Între timp,  calul lui Herbert  se întoarce  singur  la moșie ,  iar după căutări prin pădurea prin care ar fi trebuit să treacă, corpul lui  este  descoperit ,,întâmplător” în șanțul cu apă din parc.  Spre ghinionul  lui, Neville  ,,cazat”  la o moșie din vecini , va face o ultimă  vizită  doamnei  Herbert.

După ce tablourile  sun t terminate,  în fiecare din ele se observă câte un  detaliu care indică  o crimă ; în timp  ce actele sexuale prevăzute în contract  sunt arătate  în toată brutalitatea lor,  complotul  și  crima  sunt  subiacente  contractului.

Această prezentare necesită JavaScript.


,,Contractul desenatorului „(1982)  este un film  greu de  încadrat  într-un  gen anume: psihologic, polițist, reflecție asupra Artei-  însoțite de o galanterie prețioasă & ridicolă .
Scenariul  prinde forma riguroasă a unei compoziții geometrice, vedem instrumentul  prin care privește  Neville, care servește decupajului  cadrelor  de perspectivă, iar sistematizarea lor este punctată de muzica obsedantă a lui Michael Nyman.
Intriga filmului pare simplistă , dar , este relativ complicată și ne captivează pentru că trebuie să fim foarte concentrați  să descoperim  anumite  indicii. Emoji
Distribuția  este bună,  iar interpretul  lui  Neville reușește să fie enervant, ciudat , ca mai apoi să-l compătimim când ne dăm seama că a fost de la început  victima unei mașinațiuni. Observăm o mecanizare  în executarea ,,datoriilor” artistice și  sexuale.  Această rigiditate a formalismului  o regăsim în precizia maniacală a timpului  consacrat desenelor, în preocuparea pentru cadrajele geometrice,chiar și …evoluția personajelor  în aceste cadre este, paradoxal, statică . În ciuda aparențelor , victima pactului ,,faustian” nu este doamna Herbert, ci artistul, care se simte  în elementul său,  un seducător poruncind, aruncând ,,aroganțe” tuturor.  Doar că cel…folosit este  el.   De fapt, Neville  este disprețuit pentru originea sa modestă, pentru parazitism  (talentul artistic nu era apreciat în acea societate). Deci este  suspectul  ideal.

Scenografia  este tributară pasiunii  lui  Greenaway pentru pictură,  Impărțită în cinci acte, voit lipsită de consistență, constă în:
1.Semnarea contractului cu doamna Herbert – Neville  se crede  bărbatul irezistibil  care dictează condițiile
2.Executarea primelor șase crochiuri și observarea unor  detalii stranii+ vestea  morții domnului Herbert
3. Executarea următoarelor  șase desene și un nou  contract prin care d-na Talmann, fiica familiei  Herbert vrea să-l ,,protejeze” Emoji pe Nelville de anumite suspiciuni
4 Bătălia în care se pare că toată lumea vrea să se debaraseze de  contracte și de  desene
5.Revenirea la moșie a lui  Nelville și moartea sa.

Arta realizatorului pare calculată geometric cu instrumentele de măsură ale pictorilor, care evaluează perspectiva – descompunerea imaginii în pătratele, cu grile verticale cu frontalitatea,cu acordurile unei  muzici  contemporane  neo- baroce,  anti-sentimentale  și cu statismul glacial .
Există o particularitate sistematică între contract și cadraj : un fel de rigiditate aritmetică Filmările cu camera fixă sau lateral, prin travelling, menținând cadrajul frontal: pictorul vis- a -vis de desenul său. De ex. scena banchetului și a certei dintre soții Talmann în dormitorul  lor sunt adevărate lecții de iluminare : unduirea laterală a luminii creează oblici printr-o fereastra situată în stânga.

Simbolismul  unor cuvinte  și  imagini  este  realizat prin  metafore  mitologice.  Mama și fiica ,  rămase  însărcinate  de la pictor,  sunt asociate mitologic  rodiei Persefonei, pentru a masca intențiile lor criminale din contract.  Spectatorului  îi  revine  rolul de a descifra și de a reconstitui  tâlcuri, indicii.
Contractul e forma  iar asasinatul  este  fondul  unei intrigi  în care crima va rămâne nepedepsită ( lăsând spectatorii să facă pe detectivii ),  iar  adulterul e  legalizarea  moștenirii prin  asigurarea  unui  urmaș ,,legitim”.  În concluzie , am putea spune că  subiectul   filmului este  ,,orbirea”  în fața  realității   sau capacitatea / incapacitatea  de a distinge realitatea  de iluzie.

Filmul este o capodoperă  în  toate  privințele, chiar  dacă  unii  spectatori  și o parte a criticii de specialitate  minimalizează valoarea filmului.
Regia: Pețer Greenaway
Scenariul: Pețer Greenaway
Distribuția: Anthony Higgins (Neville), Hugh Fraser (Talmann), Anne-Louise Lambert (Mrs Talmann), Dave Hill (Herbert), Janet Suzman (Virginia Herbert), David Meyer (Poulenc brother), Tony Meyer (Poulenc brother), Nicholas Amer (Parkes), Suzan Crowley (Mrs Pierpont), Lynda La Plante (Mrs Clement), Michael Feast (The Statue), Neil Cunningham (Thomas Noyes), David Gant (Seymour), Alastair Cumming (Philip), Steve Ubels (Hoyten)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.