Agora

Filmul *,,Agora” (2009)  este o ficțiune istorică hispano-malteză realizată în 2009  de cineastul Alejandro Amenábar care tratează  tema conflictului dintre știință și religie în Alexandria antică.

* Agora în limba greacă, forum în limba latină, era o piață publică , centru al activităților politice, comerciale, religioase, festive, juridice.

 

Spoiler

Filmul ne prezintă devotamentul total pentru filozofia agnostică și științe al  Hypatiei (Rachel Weisz) aflată în căutarea cunoașterii și conflictul intern al celor doi bărbați din anturajul ei, sclavul tatălui ei , Davus (Max Minghella ) care are dreptul să asiste la cursurile ei și  Oreste (Oscar Isaac) , elevul ei de la școala neoplatonică din Alexandria, pe care ea o conduce și unde este profesoară . Cei doi bărbați sunt prizonieri a unei situații fără ieșire, iubirea pentru o femeie inaccesibilă și fanatismul crescând al societății. Hypatia predă teoriile lui Euclid și încearcă să aprofundeze modelul geometric a lui Ptolemeu pentru  a- înțelege legile exacte care  guvernează  Universul. Sclavul egiptean Davus fabrică o machetă a sistemului ptolemeic pentru a-și impresiona dascălul  de care este în taină îndrăgostit. După  ce Hypatia îi refuză avansurile, el se convertește la creștinism.   

Tocmai când Hypatia e pe cale să facă un pas important în înțelegerea cosmosului, reabilitând modelul heliocentric a lui Aristarh din  Samos (n. 310  î.Hr. – d. 230  î.Hr., un astronom și matematician grec, primul care a susținut că Pămantul se rotește în jurul Soarelui fiind ridiculizat pentru convingerile sale) și intuind că orbita planetelor trebuie să aibă formă de elipsă , situația politică ia o  turnură  dramatică. În acest context soarta Hypatiei ( născută între anii 355/360 era noastră, a decedat în anul 415 ) este pecetluită și cei doi bărbați  nu reușesc să o salveze de la moarte.  

Această prezentare necesită JavaScript.

Există puține mărturii contemporane despre Hypatia care s-au păstrat, dar  afirmațiile autorilor sunt adevărate .  Ea a devenit primul martir pentru știință și este încă un simbol al libertăţii de gândire.

Fondat pe istorie, filmul își ia libertatea de a da  frâu liber fanteziei, de unde apar și unele inadverdențe mai mult sau mai puțin vinovate față de adevărul istoric. Iată câteva dintre ele:
•      Nu s-au mai păstrat scrierile Hypatiei și nici eventualele descoperiri științifice, deci  cade teoria conform căreia fusese adepta heliocentrismului lui Aristarh ( primul care a presupus că Pămîntul se rotește în jurul axei sale și în jurul Soarelui).
•      Linșajul  Hypatiei a fost mult mai crâncen decât în film, ea a fost târâtă pe străzi până a murit. Filmul nu vorbește despre faptul că rebeliunea creștinilor și ,,lectia” exemplară aplicată Hypatiei au fost considerate de teologii creștini  de atunci , de ex. Socrate Scolasticul  în ,,Istoria Bisericii” (și cu multe secole mai târziu, în sec.VII   în ,,Cronica universală” a episcopului  Ioan de Nikiou) o pată pe  conștiința Bisericii .
•   Solidară cu mediul său, elita alexandrină păgână și creștină, Hypatia poate fi considerată datorită  statutul său social mai degrabă victimă a unei revolte populare și nu a faptului că era femeie de știință (erau pe vremea aceea în Alexandria și alte femei…savante).
•    Enciclopedia bizantină ,,Suda” din secolul X nu menționează existența sclavului Davus
•    De asemenea, Oreste devenit mai târziu prefect/guvernator al Alexandriei  este menționat ca fiind un bun prieten, fără a fi îndrăgostit de Hypatia, nu este  menționat  nici faptul că ar fi fost unul dintre elevii ei. Scena în care  cineva din auditoriu îi spune public că o dorește se pare că a existat și ca și în film  l-a ,,lecuit” demonstrându-și  impuritatea .
•    Hypatia nu  era celibatară ca în film unde ne-ar face să credem că ar fi fost virgină. Ea era soția  lui  Isidor Filozoful.
Parabolanii ( în greacă  „cei ce iși riscă viața  ”, pentru că se ocupau de obicei de  îngrijirea bolnavilor și  îngroparea lor) nu erau nici pe departe atât de sângeroși cum apar în  film.
  Biblioteca din Alexandria  fusese deja distrusă în mare parte cu secole înainte, în timpul războaielor civile romane, dar și a unor calamități naturale. Istoricul Ammianus Marcellinus ( 332 – 395), autorul operei istorice ,,Res gestae “afirma în lucrarea sa că pe vremea lui Biblioteca era în ruine .

 

Există , desigur, unele  asemănări  între sursele istorice și scenariul filmului :  
– Socrate Scolasticul (care a trăit aprox  între  anii 380-450) confirmă prin  lucrarea sa ,,Istoria ecleziastică”  cartea a VII-a, capit.15 că în Alexandria  exista o femeie numită Hypatia, fiica filozofului Theon care preda într-o școală de -a lui Platon și Plotin.
 – Personajul  Cyril (Sami Samir) este prezentat drept episcopul Alexandriei care a poruncit uciderea Hypatiei, lucru care a întinat imaginea acestuia , a Bisericii din Alexandria și a celor care se considerau creștini și al căror comportament scandalos, crime și alte acte reprobabile au găsit susținerea și încurajarea lui Cyril .
Tot în această lucrare e menționat și personajul  Synesios  din Cyrena (Rupert Evans ) ajuns episcop de Ptolemais care mărturisește admirația nemărginită pentru aceea care l-a ghidat pe drumurile cunoașterii. S-au păstrat și câteva epistole care dovedesc schimbul de opinii între Hypatia și Synesios.
–Oreste, convertit la creștinism,  devine prefect al Alexandriei.

Până la urmă acest film foarte controversat nu pentru calitățile cinematografice ci pentru modul de reflectare al virtuților și păcatelor oamenilor fie că erau păgâni închinându-se idolilor , fie creștini sau evrei, fie agnostici (atmosfera epocii fusese desigur mereu pe un butoi cu pulbere) este bine realizat prin estetica sa , prin calitatea scenografiei , interpretarea actoricească iar Rachel Weiss este foarte bună în rol, cu figura elegantă, spiritualizată, jucând cu naturalețe rolul unei femei de iubit și de admirat.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.