The Handmaiden (2016) – Slujnica este un film despre manipulatori

Aceștia manipulează niște manipulați mai manipulatori decât ei – ceva ca în „Țeapa Americană” dar la un moment dat, cu complicitatea noastră. Înainte de toate este un thriller, cu minciuni, uneltiri  și comploturi.Un  scenariu minunat, o scenografie inteligentă, o temă eternă, aceea a iubirii tratată dintr-un unghi nou; marca filmelor bune.
 
Dacă la început pare doar o scenografie vintage, aceasta se va dovedi a nu fi deloc și inocentă: o ambiguitate permanentă în comportamentul cam dubios al personajelor va da pentru început o măsură amuzantă întâmplărilor, care vor aluneca spre gravitate, ocazie pentru regizor de a-și dezvălui talentele estetice și de a ne ajuta să discernem adevărul de fantasme sau de a ne afunda în ceață dar și în întuneric, la propriu și la figurat.

Slujnica mizează tocmai pe această ambiguitate

h1nmwlj

Un loc prioritar îl ocupă, de asemena, erotismul sub variate forme: sincer, forțat, manipulat, extravagant, frumos sau din contra, nesănătos. Iar în acest context tronează iubirea între două persoane și perspectiva din care privim totul, jocurile dragostei se amestecă cu intrigile, dăruirea cu suspiciunea.

Park Chan-Wook își supune personajele dar și spectatorii la un adevărat brainstorming pentru ca la final să reținem doar marea iubire. Un joc narativ, în care  totul e aparență... Remarcabilă scena erotică în care manipulator și manipulat sunt față în față, scenă reluată, pentru a o percepe din ambele puncte de vedere. Un film orchestrat fără cusur, tenebros, profund neliniștitor.

Regizorul Park Chan-Wook se inspiră din romanul Fingersmith al britanicei Sarah Waters, renumită lesbiană căsătorită cu prietenul regizorului care i-a recomandat cartea pentru a înțelege mai bine saphismul. În roman acțiunea se petrece în Londra la 1862, în film este transpusă în Coreea anului 1930, când țara era colonizată de japonezi.

Personajele principale sunt domnișoara Hidekoo tânăra japoneză care locuiește la un conac izolat și  slujnica ei Sookee, o coreeancă la fel de tânără și frumoasă. Proprietatea imaginară este un atu al filmului,nu doar pentru că pare foarte reală, dar cum acțiunea aici se desfășoară, ea devine un personajmartor al celor mai diferite întâmplări dar și un labirint în care se rătăcesc mai ales sufletele. Imaginea de fundal atât de des folosită este opera remarcabilă a fotografului Chung Chung-Hoon, iar detaliile de interior si costumele aparțin creativității și muncii meticuloase a decoratoarei Ryu Seong-HeeInteriorul reflectă influența occidentală în stilul de viață coreean: camera stăpânei e tipic occidentală, ea doarme într-un pat, pe jos sunt covoare, are etajere cu cărți legate; servitoarea doarme într-o încăpere tradițională, cu paravane și tatami).

Interpretarea actoricească este nuanțată, jocul privirilor e foarte grăitor.
Umorul este provocat de discrepanța dintre aparențe și adevăr.
Muzica e învăluitoare și o combinație amintind de Lynch (melancolie), Hitchcock (suspans), de Sade (cruzime)

 

Romanul „Fingersmith” (2002) – Din vârful degetelor de Sarah Waters

Această prezentare necesită JavaScript.

Este un thriller psihologic care a fost adaptat pentru scenariu de Park Chan Wook, Jeong Seo-Gyeong. Cu o intrigă foarte bine pusă la punct, prin detalii meticuloase, ne plasează în atmosfera britanică, cu lumina cenușie și prăfuită a periferiilor londoneze, în contrast cu pajiștile verzi ale zonei rurale britanice. În roman acțiunea se petrece în Londra la 1862.

Povestea este redată prin vocile celor două personaje principale Susan Trider, tânără de 17 ani crescută în Lanton Street, în districtul rău famat din Londra și de Maud Lilly, nepoata unui boier de tară și așa zis cărturar. Prima parte a romanului este relatată din punctual de vedere a lui Susan, care face comentarii pitorești și pline de haz/de necaz despre mediul și lumea care popula cartierul ei de borfași.

A doua parte a romanului este relatată de Maud despre viața ei la conacul unchiului său, cărturarul, unde trebuie să lucreze ca secretară a lui și să trăiască izolată de lume în schimbul întreținerii. Cele două relatări au un personaj de legătură, domnul Rivers, un așa-zis gentleman, care dorește să răpească, prin manipulare, averea domnișoarei Maud, folosindu-se de Susan – pe care aranjează să fie angajată servitoare la conac. A treia parte povestită de Susan va oferi răsturnări de situație bine orchestrate.

În concluzie o carte care a avut un succes rapid, din care s-a inspirat într-un mod surprinzător de abil (și de bine) regizorul și scenaristul Park Chan-Wook, transpunând întâmplările din carte în alt timp și în altă lume.

Anunțuri

Un gând despre &8222;The Handmaiden (2016) – Slujnica este un film despre manipulatori&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s