Fundamental of caring

Fundamentals of caring

Prima regulă din ”caring” este să ai grijă întâi de tine și apoi de cel de care ai grijă. Acest film este despre cineva care a încălcat această regulă. De fapt, a încălcat toate regulile.

Dacă ați văzut Intouchables al lui Olivier Nakache, Eric Toledano atunci să știți că și Fundamentals of caring e pe același subiect: fragilitatea fizică a celui țintuit în scaunul cu rotile și vitalitatea sa sufletească în conflict cu „normalul” îngrijitor sau ”caregiver”, capabil să meargă, dar mort pe dinăuntru. E vorba despre o poveste de adaptare reciprocă a doi schilozi sufletește pentru care, problemele fizice aproape că nu mai contează.

Ben îngrijitorul, este el însuși incapabil să ofere îngrijire deoarece, după experiența dramatică prin care a trecut, crede că nimeni și nimic nu îl mai poate ”repara”. Trevor, cel care ar trebui să fie cel îngrijit dar care își refuză cu obstinație această poziție, își trăiește totuși viața din sufragerie, în fața televizorului, blocat în rutine mai mult autoimpuse decât forțate de boala de care suferă. Trăiește doar în sarcasm și frică. Unul în scaunul cu rotile, incapabil să facă pipi din picioare, celălalt mergând pe picioare însă în cerc, ca o marionetă stricată, obsedată de trecut.

Cei doi se întâlnesc și, ca în mai toate filmele americane de văzut duminica, totul iese bine pentru amândoi până la urmă. Cei doi ologi învață să meargă fiecare din poticnelile și căzăturile celuilalt.

Filmul este acceptabil și e de văzut. Nu la intensitatea din Intouchables, bineînțeles, dar are destule momente în care până și locurile comune și banalitățile sunt coerente și te țin în poveste. Selena Gomez (Dot, puștoaica rebelă nelipsită din astfel de povești) și Craig Roberts (Trevor) fac roluri bune. Se completează bine, evoluează bine împreună, sunt armonizați și dezinvolți. Măcar și pentru acest dialog între ei doi și tot cred că merită văzut filmul.

Pe Rob Burnett, regizorul filmului, doar scenariul și cei doi puști l-au salvat. Altfel, cum acesta este primul lui film ca regizor după ce zeci de ani a fost producător la TV (”David Letterman Show”), nu are sens să vorbim prea mult despre treaba lui. Simplă, adesea plictisitoare și plată, a fost cât pe-aici ca regia lui să îngroape complet filmul.

Să-l vedeți când nu aveți ce face și când nu o să vă pară rău de timpul pierdut. Măcar veți învăța despre ALOHA.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s