Idi i smotri

Vino să vezi

Idi i smotri (vino și privește în limba rusă) (1985) este ultimul film al lui Elem Klimov iar titlul filmului nu se referă la acțiune sau la povestea personajelor ci este un titlu chiar pentru tine, cel care acum citești aceste rânduri. Ție îți spune ”Vino și privește! Și, mai ales, ține minte!”. Dar înainte să îl vezi, citește ce e mai jos.

În numai 2-3 ani, ocupația germană din Bielorusia în timpul celui de-al doilea război mondial, a însemnat masacrarea unui sfert din totalul populației și ștergerea de pe fața pământului a câtorva mii de localități. În mod organizat și strategic, câteva divizii SS, susținute de divizii de motorizate, au distrus sistematic mii de sate și le-au ucis locuitorii. Științific, cu metodă. Rapoartele SS (destul de corect întocmite la fața locului) au documentat procedura de exterminare totală a populației în peste 600 de sate. Prin diverse metode: împușcare, ardere de vii, cu grenade de mână etc. Existau criterii și strategii clare.

Dacă o familie avea în casă mai multe paltoane decât oamenii care se aflau acolo, întreaga familie era bănuită că este colaboratoare a partizanilor. Și era ucisă. La fel și restul satului.

Dacă dintr-un sat lipseau bărbați fără să existe un motiv clar pentru aceasta sau dacă, dimpotrivă, apăreau străini în sat, atunci întreaga familie bănuită era exterminată. Și restul satului. Iar clădirile erau arse. Dacă se afla că cineva are o pușcă, atunci familia aceluia era ucisă. Și satul. Și toate casele arse.

Idi i smotri (”Vino si privește” în limba rusă) este un film despre Belorusia anului 1943, perioada în care masacrele au fost la apogeu. Este un film extrem de bine documentat (denumirile satelor sunt corecte, metodele de masacrare din film sunt cele descrise de către rapoartele Batalionului Dirlewanger â, chiar cel care apare și în film).

Însă filmul nu este doar bine documentat și exact ci este și intens simbolic. Copilăria în timpul războiului, joaca de-a eroii, vina (eroul crede că întregul său sat a fost ucis din cauza lui și sentimentul de vinovăție, cel pe care numai copiii îl pot avea la o asemenea intensitate, îl surzește și-l înnebunește), frica, ura, lașitatea – prin toate acestea trece un copil care pleacă la război în glumă dar care apoi îi fracturează viața, îl îmbătrânește și îi transformă hidos fața.

O să vedeți o mulțime de simboluri (să nu vă întrebați, de exemplu, ce e cu barza aceea cu aripa ruptă care îi însoțește pe copii; m-am chinuit eu sa aflu: se pare că până la urmă, barza este unul dintre animalele simbolice naționale ale Belorusiei si Letoniei), o să vedeți câteva scene filmate strălucit, veți avea câteva momente când veți uita să mai urmăriți acțiunea și nu veți băga de seama că personajele nu mai scot o vorbă de câteva minute bune.

Scena exploziilor urmate de un țiuit intens (da, după o explozie, îți țiuie urechile!) și de estomparea imaginii o să vă facă să vă puneți mâinile la urechi și să vă feriți ochii de pământul care zboară spre voi. Nu, nu e 3D, e doar un film foarte bine făcut.

Filmul este impresionant, este intens, te trece prin toate stările posibile de la bucurie, ironie, sarcasm până la dezgust și frică dar mai ales ură, o ură solidă, ca o cărămidă pe care o simți în coșul pieptului.

Însă nu te la lasă cu ura. În (probabil cea mai puțin reușită parte a lui) ultima parte, îți lasă un strop de speranță. Atunci când îți dai seama că băiatul care pleacă la război cu o pușcă nu o folosește de fapt niciodată. Și că dacă ar împușca ceva, ar împușca doar trecutul, destinul nu și oameni. Comparabil cu Fires on the Plain al lui Ichikawa dar și cu marile filme rusești. Și incomparabil cu orice ați crezut că știți despre război.

Mergeți și-l vedeți. Și nu uitați. Asta vă spune Klimov în ultimul lui film.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s