Theeb 2

Theeb 2: Povestea

Promiteam pentru azi o revenire la Theeb, pentru poveste mai mult și pentru film mai puțin. Între timp, primim și ajutoare și vedeți aici Theeb – Wolf cum spune și Lazortansa în despre film. E o bună sinteză.

Aici vorbim despre poveste. Și vorbim mai mult. Deci luați-vă cafeaua și cafeaua cu voi lângă tabletă/laptop etc.

Dacă Theeb e bedouin western atunci Hamlet e carte polițistă

Să încep așadar abrupt și al dracului: sunt o mulțime de indivizi culturali occidentali care spun despre Theeb că este un western arab (bedouin western). Asemenea cretinătate poate să iasă numai din mintea occidentalocentrică (pentru că nu mai e doar europocentrism, idioți mai sunt și americanii!) bătută în cap repetat și agresiv de șabloane de marketing idioate. A spune că Theeb este un bedouin western e ca și cum ai zice despre Hamlet că e o piesă polițistă. Dar dacă atâta se poate la noi…

Later edit: mai e o variantă. Anume că nu știu eu ce înseamnă bedouin western. Ar fi bine atunci să îmi explice și mie cineva.. 

Așadar, să ne fie clar: Theeb nu este un bedouin western. Nici nu mă mai chinui să argumentez asta.. În schimb o să mă chinui să repovestesc povestea. Și apoi vedeți voi ce e cu filmul… Acum să continui cu povestea. Primul nivel este tradiția. Al doilea este povestea. La final se închide cercul.

Primul nivel: tradiția

Un englez solicită ajutor unor beduini pentru a-l orienta către garnizoana sa. Toată povestea începe practic cu un gest care pe mine cel puțin, inițial, m-a lăsat perplex: nu doar că omul nu e trimis să plimbe ursul, nu doar că nu i se dă cu ceva în cap (beduinii nu îi iubeau pe englezi deloc; e drept că îi urau și mai mult pe turci și nemți dar asta chiar nu contează; erau la mijloc între ambele tabere care, împreună, le-au distrus un mod de viață și cultura de mii de ani), nu doar că nu i se râde în nas ci, dimpotrivă. Este invitat la masă.

De îndată ce ești invitat la masa unui beduin poți sta liniștit. Te afli (străin, dușman, dușmanul dușmanului, nu contează) sub protecția uneia dintre cele mai stricte legi ale lor: legea ospeției. Aceste legi sunt stricte. De exemplu, un străin poate fi găzduit de beduini timp de 3 zile fără să fie întrebat nimic (nici măcar să știe dacă le este sau nu dușman). Încă ceva: în cazul unui conflict, oaspeții beduinului fac parte automat din familie și vor fi apărați ca și cum ar fi familia acestuia.

Unui oaspete i se poate servi carnea unui animal care a fost sacrificat special în cinstea lui. Beduinii cred că spiritul animalului sacrificat (și animalele sunt extrem de importante pentru ei pentru că de ele depinde chiar supraviețuirea lor!) le va proteja astfel oaspetele și le va aduce lor onoare (e mai complicat aici..).

Conform acestor legi, extrem de clare și de strict respectate, până și un dușman are dreptul la adăpost și îngrijire. Și respectarea acestei legi nu e opțională.

Ospitalitatea (Dyiafa), alături de curaj, (dar și apărarea proprietății, femeilor și copiilor) sunt cele mai importante valori ale codului de onoare al beduinilor. Fără respectarea acestora, onoarea întregii familii sau chiar a tribului poate fi pătată. Onoarea tuturor poate fi pătată de gestul oricăruia.

Oricine însemnând oricine. Chiar și un copil. Care, după 6-7 ani, când poate lucra și poate mânui o armă, nu prea mai este copil. Nu există ideea de adolescență. Un copil devine bărbat. O fată – femeie. Fără etape intermediare.

Moartea trebuie pedepsită prin moarte. Cel puțin cea violentă, intenționată. Însă trebuie păstrat echilibrul. Moartea unui om nu poate fi pedepsită cu executarea unei întregi familii. Însă da, dacă un membru al familiei mele este ucis, toți bărbații familiei mele (până la nu știu ce spiță) au obligația de a-l ucide pe cel ce a ucis. Și dacă nu poate fi găsit, un altul din aceeași familie. Obligație.

Așadar, fără familie, nu ai onoare. Fără onoare ești un nimeni.

Al doilea nivel: povestea

Un oaspete ajunge la tribul de beduini noaptea. ”Avem un oaspete”, ”Este binevenit”. Și toți bărbații familiei se ridică să îl întâmpine. E un englez. Nici măcar nu îl întreabă cine e. Dau mâna. Îl tratează cu cafea. Așa spune Legea. Bea întâi un membru al familiei (tradiție nescrisă de a-l asigura pe oaspete că nu va fi otrăvit). Apoi oaspetele.

Theeb este un lup tânăr și curios. Întreabă cine e oaspetele și ce vrea. Fratele său îi taie abrupt orice intenție (chiar și din neștiință) de încălcare a legii: ”Taci!”

Merg să aleagă o capră pentru a fi sacrificată în cinstea oaspetelui. Nimeni nu le-a spus să facă acest lucru. Nici nu trebuia. E Legea. Theeb ar putea să o sacrifice, doar să nu spună celorlalți frați (e clar, Theeb nu e încă bărbat, e doar un copil!). Ezită. Atunci fratele cel mare sacrifică animalul. Cu o rugăciune, așa cum trebuie. Spiritul animalului va ști. Oaspetele va ști. Familia va ști că legea a fost respectată.

De acum, Englezul este membru al familiei. Mănâncă (obligatoriu cu dreapta), nu poate refuza nimic din ce i se oferă (din respect). Theeb nu e la masă. Nu e încă bărbat. Dar este fiul cel mai mic al sheicului (capului familiei) care tocmai murise. Este, așadar, viitorul șeic.

Toată lumea se culcă. În somn, fratele cel mai mare al lui Theeb, stăpânul familiei, horcăie, tușește și respiră greu. Probabil e bolnav. Dacă cumva fratele mijlociu va muri, atunci probabil că în curând chiar el, Theeb, va trebui să ia asupra sa onoarea întregii familii.

A doua zi li se cere să fie conduși pe Drumul Pelerinilor. Sheicul încearcă să dea înapoi: ”E periculos, sunt mai mulți bandiți decât pelerini”. ”Onoarea tatălui tău ne-a adus aici” i se răspunde. Așadar dacă e vorba de onoarea tatălui, atunci nu are încotro și Sheicul va accepta. Și, mai mult, îl va trimite chiar pe fratele său pentru a-l conduce pe englez. Pentru că e parte din familie. Și pentru că e onoarea lor la mijloc.

Pleacă. Theeb, deși copil, nu acceptă să fie tratat astfel. Se crede bărbat. Până la urmă se alătură fratelui său și englezului, noul său frate.

Drumul devine primejdios. Decid să se întoarcă. Englezul refuză. Merge înainte cu încăpățânare. Cei doi frați nu au ce face: îl urmează. E vorba de onoare și familie.

Bandiții nu respectă Legea. O știu dar nu o respectă. Sunt și ei beduini însă fură pentru a trăi. Și omoară pentru a nu muri. Dar dacă vor să fure cămilele asta înseamnă moarte sigură pentru cei doi frați. Începe lupta. Și aici nu trebuie lăsat nimeni în viață pentru că altfel, acela se va răzbuna.

Până acum, responsabil cu păstrarea onoarei sale (și implicit a tribului său) era fratele lui Theeb. De acum înainte, onoarea familiei sale depinde de el, de Theeb, al doilea fiu în viață al Sheicului. De acum începe filmul.

Theeb scapă și se întâlnește cu dușmanul său rănit. Cel care l-a omorât probabil pe fratele său și cel care striga, înainte ca Theeb să cadă în fântână, ”A scăpat unul! Prindeți-l!”.

Dușmanul meu are nevoie de mine. Îl voi ajuta pentru că așa spune Legea. ”Pleacă! Dacă nu ai nevoie de mine pleacă. Ia cămila mea ca datorie de sânge și pleacă!”. Theeb ar putea foarte bine să facă acest lucru însă nu poate pentru că a încă e un copil și pentru că o cămilă nu poate fi datorie de sânge corectă pentru moartea fratelui său și a englezului (parte din familia sa). Și, în plus de asta, legea nu îl lasă să îl omoare.

Theeb a luat o decizie și această decizie îl face acum bărbat. E o decizie etică dar și una de copil. Va rămâne cu străinul pentru că nu se poate descurca singur (este argumentul copilului) însă nu îl va ucide pentru că nu îl lasă onoarea familiei sale care acum este pe umerii săi (este argumentul bărbatului beduin).

Pe drum, ajung la calea ferată. Cei doi dușmani dau peste cel mai mare dușman comun: calea ferată care le-a distrus viața. Ea însă îl poate duce pe Theeb departe. Îl poate salva.
Lângă calea ferată, revoluționarii. Alți dușmani. Dușmani ai căii ferate dar și ai beduinilor dar și ai turcilor și englezilor. Theeb îi minte și se salvează împreună cu dușmanul său cel mai apropiat. Sau poate pentru că erau dușmanii familiei sale.. (englezul)..? Și este prima abatere de la lege: se dezice de familia lui ”Ce este un englez?”. Ca Petru. Scuze pentru comparație însă și pentru Theeb, Legea este un fel de Dumnezeu, nu?

Merg spre turci. Alt dușman, Al lui, al lui Theeb, al dușmanului său, al revoluționarilor (dușmani ai tuturor) ba chiar și ai căii ferate.

Însă acolo Theeb vede cum dușmanul său vinde proprietatea sa (cutia englezului). O vinde pe bani. Și cui? Dușmanilor săi. Mai mult, este insultat și cu o sumă de bani (e făcut părtaș astfel la dezonoarea de a-ți vinde familia).

Refuză. La ieșire, îl împușcă pe dușmanul său. A făcut o alegere. Știe acum cine este. Știe că datoria de sânge pentru fratele său și pentru englez nu poate fi o cămilă. Și mai știe că nu poate accepta să fie părtaș la vinderea bunurilor sale (căci erau ale sale). Și cui..? Turcilor.
Îl împușcă. Mai degrabă îl execută. Și dușmanul său știe asta. A respectat Legea: nu l-a ucis pe dușmanul său timp de trei zile, timp în care acesta a avut nevoie de adăpostul și ocrotirea lui, și-a plătit datoria de sânge față de fratele său și față de englez, arată turcilor că nu este părtaș cu ei la acest troc. Se poate întoarce acasă. Dar nu pe lângă calea ferată ci cât mai departe de ea.

Concluzie:

Theeb învață ce înseamnă onoarea și legea. Trece peste fricile copilului și ia deciziile bărbatului. Alege între modernitatea seacă și tradiție. Își tratează dușmanii cu respect, dar impune respect. Și se întoarce acasă pentru a fi, probabil, în curând, Sheic. Acest film nu e un bildungsroman. Și nu este nici, ce cretină etichetă!, ”bedouin western”. Theeb este o poveste despre Lege. Este o pildă. Puternică, cu sens, memorabilă. Așa cum ar trebui să fie orice pildă.

Dincolo de poveste însă, filmul le are pe ale lui. Cu bune și rele.. Mai scriu și alții despre ele. Eu voiam doar să zic de poveste. Și să nu mai spuneți că este un ”bedouin western”.. E păcat de noi, occidentalii. Ne face să părem proști.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s