Chinese Coffee (2000)

pacinoEste o mare diferența temporală între teatru și film – o piesă se joacă, iar filmul se vizionează. Jocul înregistrat (la rece) de camera de filmat se va proiecta apoi în sala de cinema, de câte ori se vor găsi spectatori interesați. Spre deosebire de piesa de teatru, unde contează afișul (cu numele autorului și al actorilor), și abia apoi jocul, în film subiectul este cel care prevalează. Imaginea are valoare de mărturie – iar ca să o vizionăm în continuare, primele imagini trebuie să fie veridice: să ne introducă într-o (altă) realitate pe care s-o acceptăm ca oarecum paralelă cu a noastră, și nu perpendiculară.

Cam prea-lunga introducere a filmului de astă-seară se datorează faptului că urmează să văd înregistrată (în final) și pe film piesa unui actor, Al Pacino, scrisă de alt actor și autor, Ira Lewine. Și pentru că o altă diferență între piesa de teatru și felia de film este interactivitatea (cel puțin la piesele clasice): mergem la teatru ca să urmărim jocul actorilor iar la film ca să trăim, cel puțin într-un plan imaginar, o experiență de viață, reconstituită.

– continuă aici

Anunțuri

Un gând despre &8222;Chinese Coffee (2000)&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s