Leviathanul și ortodoxia noastră cea de toate zilele

Am văzut abia alaltăieri pe Cinemax Leviathan, un film care mi-a scăpat în iarnă, când cu Oscarurile. O ficțiune verosimilă, care nu degeaba a fost în centrul atenției la începutul acestui an, câştigând un Glob de Aur pentru „cel mai bun film străin”. Titlul filmului ca și secvențele cu scheletul eșuat pe țărm fac trimitere la monstrul biblic marin descris în Cartea lui Iov. În orice poveste marină, peștele mare îl înghite pe cel mic. Nici Leviathan nu face excepție de la această simbolistică standard: Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița, ori să-i legi limba cu o sfoară? Vei putea tu să-i găurești pielea cu săgeți și capul cu cârligul pescăresc?

Ridică-ți numai mâna împotriva lui și vei pomeni de o asemenea luptă și nu o vei mai începe niciodată!  Iată, este o deșertăciune să mai nădăjduiești în izbândă; numai înfățișarea lui și te dă la pământ. Cine este atât de nechibzuit încât să-l întărâte? Cine va îndrăzni să dea piept cu Mine? Cât despre Leviatan, voi vorbi despre mădularele lui și despre tăria lui și despre frumoasa lui întocmire. Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra râșniței, cea de dedesubt.

Aceia care nu pot supune sălbăticia vietăților apei, nici controla violența celorlalte vietăți care, ca și noi, populează pământul, și nici măcar contracara răutatea semenilor lor, adică: eroii principali și secundari ai filmului, ori spectatorii lui… ei bine toți aceștia ne credem în măsură a judeca faptele altora și legile divinității, ba chiar și de a impune altora reguli după bunul nostru plac.

leviathan1Dintre toți, Kolya pare cel mai simplu personaj – un mecanic auto în conflict cu primarul localității Pribejenii, de pe coasta nord-vestică a Rusiei. Primarul Vadim (excelent nume) vrea să pună mâna pe terenul lui Kolya, situat într-o zonă mirifică, aproape de apă, și o face cu ajutorul Poliției și al Tribunalului regional, care-i sunt aservite. Până aici banal – însă, pentru a complica povestea, lui Kolya îi vine în ajutor Dimitri – un fost camarad de arme, acum avocat în Moscova.

leviathan2Pentru că ea aparține de fapt învingătorilor, nu este atât istoria lui Kolya cât a lui Vadim, primarul corupt care depășește în final toate obstacolele și mustrările de conștiință, devenind ctitor de biserică. Și a sistemului în sine, care se perpetuează, înglobând stearpa ortodoxie incapabilă a-și mai păstori oile. O Religie ajunsă – ca și Poliția, ori Legea – un simbol golit de sens, o simplă formă, un instrument al Puterii în lupta cu ce a rămas necucerit individului.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Leviathanul și ortodoxia noastră cea de toate zilele&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s